Logo Clinici Bucuresti
  • CMI Dr Danciulescu Delia

    ()
    Str. Bulevardul 1 Decembrie 1918, nr. 53, bl. P2, București (Pantelimon) , România
  • 072(arată)
    www.con(arată)
Program de funcționare:

Prezentare CMI Dr Danciulescu Delia


Pentru ca psihiatrul este cel care ne recunoaste si neintelege suferinta, ne asculta, nu ne judeca, ne da ocazia sa intelegemlegatura dintre stres si suferinta noastra, ne da ocazia sa descoperim singurimetode de adaptare la stres si nu in ultimul rand ne propune tratamenteeficiente farmacologice si psihologice.

Psihitatrul nu este, asa cum este perceput in mentalitateanoastra ca “doctorul de nebuni”, ci este mai de graba “ doctorul impotrivastresului” atat de prezent in viata noastra zi de zi. Mai mult de trei sferturidin activitatea unui psihiatru este centrata in jurul tulburarilor legate de stress. Depresiile si anxietatile audevenit tulburari comune, extreme de frecvente si  din pacate de multe  ori nerecunoscute.

Cand sa mergem lapsihiatru?

• Cand au aparut schimbari in starea noastra psihica si vremsa aflam ce se intampla cu noi  si saprimim recomandarea unui tratament adecvat.

• Cand suntem tristi aparent fara motiv, nu avem  chef de nimic, suntem  mereu obositi, ne este greu sa luam deciziisau suntem chinuiti de stari de neliniste, anxietate, avem senzatie de"nod in gat", palpitatii, atacuri de panica care ne fac sa negandim  ca o sa innebunim sau o sa murim.

• Cand trecem printr-un moment greu al vietii  (doliu, despartire, boala, conflicte infamilie,in cuplu sau la servici, stress major) si observam  ca nu reusestim sa ne revim.

• Cand vorbim prea mult in ultima vreme, nu mai avem nevoiede somn si trecem alternativ prin stari de nervozitate si apoi detristete/epuizare.

• Cand  suntemdependenti de alcool, tutun, jocuri de noroc si am hotarat ca vrem sa incetamdar pentru asta avem nevoie de ajutor.

Parcare
In strada
Metodă de plată
Numerar si Card
Servire la masă
Da
Cod vestimentar
clinica de psihiatrie bucuresti,doctor psihiatru bucuresti,psihiatru bucuresti,clinici bucuresti,cabinet de psihiatrie

Testimoniale CMI Dr Danciulescu Delia


Ce trebuie sa stim despre depresie? Depresia este fara indoiala una dintre cele mai frecvente tulburari intalnita in populatie; riscul de a dezvolta o tulburare depresiva de-a lungul vietii este de 15%. (Lam Raymond W., Mok Hiram, 2008) Conform OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii), in prezent, tulburarea depresiva este a patra cauza de dizabilitate iar in anul 2020 se preconizeaza ca va ajunge pe locul doi, dupa bolile cardiovasculare. (Sadock, 2007) In datele American Psychiatric Association (2000), incidenta tulburarii depresive majore ar fi de 1 % la barbati si 3 % la femei, varsta medie este de 40 ani pentru ambele sexe, 50 % din cazuri debutand inainte de 40 ani, iar 10 % dupa 60 ani. Simptomatologie Simptomele tipice ale tulburarii depresive sunt: • dispozitie deprimata pentru cea mai mare parte a zilei, aproape in fiecare zi, neinfluentata de circumstante, prezenta continuu cel putin in ultimele doua saptamani. • pierderea interesului sau a placerii in activitati care in mod normal erau placute. • astenie, fatigabilitate. Simptome aditionale intalnite frecvent in tulburarea depresiva sunt: • pierderea increderii in sine; • sentimente de vinovatie, de culpabilitate, de autorepros; • ganduri recurente de moarte sau sinucidere sau orice comportament de tip suicidar; • diminuarea capacitatii de concentrare (indecizie, sovaiala); • modificarea activitatii psihomotorii in sensul agitatiei sau inhibitiei psihomotorii • tulburari de somn, de exemplu insomnie, hipersomnie, somn superficial, neodihnitor; • modificari ale apetitului in sensul scaderii sau cresterii poftei de mancare, cu modificari corespunzatoare de greutate (cel putin 5% fata de greutatea din luna precedenta) Alte simptome intalnite in tulburarea depresiva sunt: • constipatia care este o consecinta a sedentarismului, inhibitiei psihomotorii sau este un efect secundar al antidepresivelor • cefalee accentuata matinal sau in urma unor situatii stresante • dureri osteoarticulare, mai ales la nivelul membrelor inferioare sau la nivelul coloanei dorso-lombare • modificari de instinct sexual cu scaderea marcata a libidoului. Simptomele somatice ale sindromului depresiv sunt: • pierderea interesului sau a placerii in activitati in mod normal placute; • lipsa reactiei emotionale la circumstante si evenimente externe placute; • trezirea matinala cu 2 ore mai devreme decat de obicei; • agravarea matinala; • dovezi evidente si obiective de lentoare sau agitatie psihomotorie; • scaderea marcata a apetitului, pierdere in greutate (frecvent definite ca 5% din greutatea corporala sau mai mult, in ultima luna), scaderea marcata a libidoului. De obicei, acest sindrom somatic este luat in considerare daca sunt prezente cel putin 4 simptome de acest tip. Dispozitia intr-un episod depresiv sever este descrisa de catre persoana respectiva ca fiind o dispozitie deprimata, trista, disperata sau ca „fara chef”. Uneori este descrisa ca dispozitie iritabila sau anxioasa. In episoadele deosebit de severe aceasta dispozitie depresiva capata conotatii somatice, fiind descrisa ca dureroasa, mai severa decat cea mai intensa durere fizica. Dispozitia deprimata din cadrul unui episod depresiv este relatata ca fiind diferita calitativ de tristete sau de doliu. Exista cazuri in care dispozitia depresiva este negata, dar poate fi evidentiata prin interviu. Unii pacienti au un prag scazut pentru plans, altii in schimb prezinta o scadere a reactivitatii emotionale iar altii pun accentul mai curand pe acuzele somatice (cefalee, dureri epigastrice, dureri precordiale care nu au substrat organic) decat pe descrierea sentimentelor de tristete. Pierderea interesului sau placerii si anhedonia sunt aproape intotdeauna prezente, chiar si in absenta dispozitiei depresive. Subiectii relateaza restrangerea sferei de interese, se simt mai putin interesati de hobby-uri, nu mai simt nici o placere pentru activitatile care anterior imbolnavirii erau considerate relaxante, distractive. Pacientii isi pierd interesul atat pentru ambianta cat si pentru propria persoana, inclusiv igiena, tinuta fiind in consecinta neangrijita. Pacientii depresivi sunt indiferenti fata de orice, chiar si fata de activitatea sexuala, isi pierd interesul erotic, ceea ce duce la mari disfunctionalitati si in final la conflicte maritale. In cazuri extrem de severe, pacientii isi pierd sentimentele fata de partener, fata de copii, asa numita anestezie psihica dureroasa. Bolnavul se plange ca nu se mai poate bucura, induiosa, intrista, ca nu-si mai poate manifesta sentimentele fata de persoane apropiate, pacientul suferind, chiar de o maniera dureroasa, deoarece nu mai poate rezona afectiv. Acestei stari de paralizie emotionala i se pot asocia depersonalizarea, derealizarea. Fatigabilitatea, energia scazuta, extenuarea, scaderea randamentului, dificultati in initierea unor actiuni, sunt simptome relatate de catre pacientul depresiv cu toate ca activitatile pe care le efectueaza nu necesita multa energie. In episoadele depresive severe, chiar si sarcinile zilnice, cum ar fi spalatul, imbracatul dimineata sau mancatul sunt epuizante si par a necesita un efort considerabil. In formele severe pacientul descrie un sentiment de greutate in membre, ca si cum ar fi de plumb sau ca si cum s-ar deplasa prin apa. Apetitul este de obicei redus, majoritatea subiectilor afirma ca se straduiesc sa manance sau, in formele severe acestia descriu mancarea ca fiind fara gust. In formele de depresie atipica apetitul este uneori crescut; pacientii pot dori compulsiv anumite alimente cum sunt dulciurile sau alti hidrati de carbon. Cand modificarile de apetit sunt severe poate fi observata fie o pierdere a greutatii, fie o crestere a acesteia. Hiperfagia, alaturi de bradikinezie pot duce la obezitate si sindrom metabolic. Ambele tipuri de modificare a greutatii pot avea impact asupra imaginii si stimei de sine. Ritmul somn-veghe este perturbat: cea mai comuna tulburare de somn fiind insomnia. Depresivii au de regula insomnie mediana (se trezesc in cursul noptii si apoi au dificultati in a readormi) sau insomnie terminala, (se trezesc cu cateva ore mai devreme decat este ora obisnuita si nu mai pot readormi). Atunci cand este prezenta si anxietatea, poate sa apara insomnia initiala, de adormire, (pacientul adoarme abea dupa o jumatate de ora, o ora dupa ce se aseaza in pat). In formele de depresie atipica, indivizii pot prezenta hipersomnie nocturna sau diurna. Modificarile psihomotorii includ agitatia sau lentoarea. Agitatia este rar intalnita in depresie si se manifesta prin incapacitatea de a sta linistit, mersul de colo-colo, frantul mainilor, frecarea tegumentelor, a hainelor sau a altor obiecte, tricotilomanie. O stare de agitatie extrema numita raptus melancolic poate sa apara brusc, la pacientii aparent linistiti. Lentoarea este considerata unul dintre simptomele principale ale depresiei, manifestandu-se in vorbire, in gandire sau in miscarile corpului. Astfel este prezenta bradilalia, bradipsihia si bradikinezia. Lentoarea psihomotorie poate ajunge la intensitate extrema in cazul episoadelor depresive severe, manifestandu-se prin stupor sau catatonie (in cazul episoadelor depresive cu elemente catatone). In acest caz pacientul este incapabil sa indeplineasca pana si necesitatile primare. Lentoarea psihomotorie poate fi evaluata cu precizie de catre o scala dezvoltata de Daniel Widlocher si colaboratorii sai, scala numita Salpêtrière Retardation Scale. Sentimentul de inutilitate sau de culpa include aprecieri negative asupra propriei valori care nu corespund realitatii sau ruminatii in legatura cu erori minore din trecut. Sentimentul de inutilitate sau de culpa poate fi de intensitate deliranta (cand un individ este convins ca este raspunzator de „nenorocirile” lumii). Pacientul poate prezenta hiperprosexie pentru evenimentele negative ale vietii cu hipoprosexie pentru evenimentele pozitive, alimentandu-si astfel ideile prevalente negative. Ideile suicidare. Gandurile de moarte se refera atat la ideile prevalente de inutilitate, cand pacientul nu-si mai gaseste rostul, gasind moartea o solutie posibila si o alternativa rezonabila (fara planuri specifice sau intentionale), cat si la planurile suicidare bine construite (modalitate, loc, timp) cu pregatirea activa a suicidului. In depresiile de intensitate severa, chiar daca gandurile de suicid sunt permanente, adesea pacientul nu dispune de energia necesara pentru a le duce la bun sfarsit. Perioada cu risc maxim de suicid este perioada initiala a terapiei antidepresive: energia ameliorandu-se mai rapid comparativ cu dispozitia depresiva si ideile prevalente de inutilitate, pacientul este capabil sa duca la bun sfarsit planul sau suicidar. Multi subiecti acuza deteriorarea capacitatii de a gandi, de a se concentra sau de a lua decizii. Secundar scaderii capacitatii de concentrare a atentiei apare hipomnezia, drept urmare cei care desfasoara activitati intelectuale sunt adesea incapabili sa realizeze performantele anterioare. La elevi, scaderea notelor poate demonstra concentrarea redusa a atentiei. La varstnicii cu episod depresiv major, dificultatile mnezice pot fi acuza principala, ceea ce face posibil stabilirea dignosticului eronat de dementa. Aceste tulburari cognitive se remit dupa tratamentul antidepresiv. Tulburari ale instinctului sexual. Scaderea dorintei sexuale apare atat la femei cat si la barbati, sub forma de frigiditate, respectiv impotenta; tulburarile pot avea consecinte maritale. Aditional, femeile pot prezenta amenoree. Frecvent, depresia este gresit considerata o consecinta a tulburarilor sexuale, pacientii urmand tratamente hormonale, temporizandu-se astfel tratamentul antidepresiv. Un numar mic de pacienti diagnosticati cu depresie atipica, prezinta cresterea dorintei sexuale, chiar comportament de tip compulsiv. Simptomele psihotice apar in cadrul episoadelor depresive severe si sunt reprezentate indeosebi de ideile delirante si mai putin de halucinatii. Ideile delirante pot fi congruente cu dispozitia (idei delirante care sunt in concordanta cu tema depresiva) sau noncongruente cu dispozitia (idei delirante care nu sunt in concordanta cu tema depresiva), iar halucinatiile pot fi de orice natura. Simptomele somatice de tipul cefalee, dureri abdominale, dureri lombare, plapitatii, dureri genito-urinare, parestezii, etc, apar in cadrul depresiei mascate, dominand tabloul clinic.

Dr. Delia Danciulescu. MEDIC PRIMAR PSIHIATRU., Ce trebuie sa stim despre depresie

Contact CMI Dr Danciulescu Delia


Adresă de contact

Str. Bulevardul 1 Decembrie 1918, nr. 53, bl. P2, București (Pantelimon) , România

Alte informații

072 (arată)

e-mail

Contactează online CMI Dr Danciulescu Delia

Pentru mai multe informații despre CMI Dr Danciulescu Delia vă rugăm să folosiți formularul de mai jos!


nume:
e-mail:
telefon:

Mesaj:




*Nu folosiți acest formular pentru a trimite oferte comerciale deoarece sunt considerate spam. Vă putem ajuta să vă promovați serviciile și produsele accesând pagina Înscriere în portal. Mulțumim!

Numele tau: Adresa de e-mail:
CMI Dr Danciulescu Delia

clinicibucuresti  .RO 

Cea mai mare colectie de clinici, cabinete, spitale si evenimente medicale din Bucuresti
Pentru inscrieri în portal și relații cu clienții vă rugăm să ne contactați la:
telefon: | e-mail:office@clinicibucuresti.ro